Imi joaca sufletul ca un copil
printre zambet ,doruri si suspine
iar eu nu pot sa-i spun decit sa taca
si-l cert de parca as intra si eu in jocul lui..
Mi-e plin si gol de lumea lui si lumea mea,
mi-e petala arsa din flori de iasomie
si mi-e marturie vie c-am fost unde mi-a fost
si m-am purtat oriunde m-a chemat si a stiut de mine.
mi-e sufletul iubire din iubirea toata
si sunt flacara din focul lui,
si sunt copil in bratele dumnezeiesti
Mi-e dor...sa ma intorc acolo unde am fost Inceput...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu