dar de altfel,ea a fost acolo in fiecare zi cu petalele ridicate catre ochii mei .
nu am avut nici ochi ,nici suflet sa ma opresc macar pentru o clipa sa ii spun:buna dimineata!
si cate astfel de minunatii le pierdem din priviri..
dar azi m-am oprit din goana mea iluzionara si i-am respirat frumusetea ,am luat-o in gandul sufletului meu si am privit-o cu ochii lui.
m-am bucurat de frumusetea clipei de acum,eram parte din floarea cu petale aurii .
daca ne-am opri ...din ganduri si din timp ne-am darui binecuvintari si ne-am hrani sufletul atit de flamind de frumos si de puritate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu