Anotimpuri catre toamna

ma indrept catre toamna dragul meu...
in ochii mei au plans prea multe primaveri
si gandul meu isi cere dorul catre toamna..
prin parul meu se vad deja
pasii grabiti spre alb si iarna..
si trec smerita catre ea,
in amagirea ca e inca...toamna!

ma vei iubi ..iubitul meu?

am urme adinci pe buze si pe ochi
mi le mai ascund si-acuma
in umbra dulce a galbenului de toamna
doar gandul meu e undeva departe
in timpul unde timpul este fara anotimp..

ma mai iubesti..iubitul meu?

imi este trupul vis in visul dat de tine
doar toamna vine catre el
si imi presara stropi de aur argintie
pe parul meu..si in priviri..

ma vei iubi..iubitul meu?

ma cheama timpul inapoi,
la tine...
printre atitea anotimpuri
mi-e dor si dor sa stii..
ca ma intreb cu frig de toamna,
ma vei iubi? sau vei muri..
in gandul dintre vis si iarna?